Am avut bucuria sa fiu alaturi de copiii de la un Orfelinat din Giurgiu, impreuna cu Alexandru “Teacher “ Cirtu care este topit ca si mine dupa copii si asta face el, zi de zi la el la munca, interactioneaza cu copii, ii invata ce stie el, si invata de la ei... si unicul Iris Lungu, care a fost si el precum copilul nostru, s-a jucat cu copii, si in joaca, fiind foarte cald, s-a racorit impreuna cu ei, cu furtunul de apa ;)
Am pregatit copiilor o supica de pui cu galuste a la Iris, reteta secreta de la mama lui Iris, o mancarica de pui cu sos, orez cu verdeturi si orez cu sofran, o salata de iaurt cu castraveti, menta si trandafiri, si nu in ultimul rand, Tarta cu lamaie si ananas a lui Alex...
Pentru mine a fost o zi speciala, pentru ca am putut sa aduc la plural zambete pe buzele micutilor, pentru care soarta nu a suras pana acum, am avut sentimentul de tristete si bucurie la un loc in ziua aceea, ii vedeam cum se pot bucura la joaca cu o Piñata si la face painting (pictura pe fata), la primirea jucariilor si a dulciurilor, entuziasmul lor cand faceau un lucru pentru prima data, sinceritatea cu care vorbeau cu noi, indiferent de subiectul pe care il discutam... Dar si tristetea de pe fata lor deoarece nu sunt impreuna cu parintii lor, din fel si fel de motive, si ca probabil, cei mai mari realizau ca noi la sfarsitul zilei vom pleca, si se gandeau: cand vor veni ei inapoi sau altii, sa ne jucam, sa ne aduca jucarii si dulciuri??!!
Acesta este motivul pentru care sunt dispus oricand sa fac ceva care sa aduca un zambet pe buzele micutilor care au avut mai putin noroc de la Doamne Doamne, asa ca daca vreodata aveti vreo propunere, stiti unde ma gasiti… poate impreuna reusim sa aducem cat mai multe zambete pe buzele micutilor!